Relieful orasului Sinaia | Geografia statiunii Sinaia | Despre Sinaia Romania

Relief

Muntii Bucegi, ce apar ca o cetate strajuind Sinaia, ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul Bucegilor. In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud, lunga de peste 30km si cu inaltimi de 1700-1900 m. Muntii Bucegi, avand forma unei mese potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite de roci si minerale, cimentate intre ele prin siliciu, calcit, argila, etc.

Acestea se sprijina, in vest pe sisturile cristaline ale muntilor Leoata si pe calcare jurasice, iar in est pe formatiunile cretacice inferioare. Particularitatile conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut in literatura de specialitate, sub denumirea de "conglomerate de Bucegi", constituite din fragmente mai mari sau mai mici rotunjite, de calcar galbui, gresii, sisturi cristaline, etc.

Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul, remarcam: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a..

Principala artera hidrografica este Izvorul Ialomitei, care isi are izvoarele in cele doua circuri glaciare aflate intre Cumea Doamnei, Vf. Bucura si Coltii Obarsiei. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali.

Celalalt masiv muntos, Garbov, este constituit in principal din strate de Sinaia, cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase, iar in partea superioara, sunt conglomerate tillitice.

Culmea principala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile Clabucetul Mare-1466 m, Tigaile-1699 m, Turcu-1833 m, Paltinu-1900 m, Neamtu-19232 m, Stevia-1907 m si Rusu-1902 m. Sectorul central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu; aici culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600 m. Culmea Baiu, orientata spre sud, cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, Baiu Mare-1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul-1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527 m. Partea sudica a teritoriului sinaian se sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339 m, complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului Baiu. In acest munte, Prahova a format Cheile Oratii. In spatiul dintre Busteni si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia.