| |
Relief
 Muntii Bucegi, ce apar ca o cetate
strajuind Sinaia,
ating in vest inaltimi de peste 2000-2500 m, cu abrupturi impresionante pe
margini si cu un vast platou de altitudine, cunoscut sub denumirea de Platoul
Bucegilor. In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orientata nord-sud,
lunga de peste 30km si cu inaltimi de 1700-1900 m. Muntii Bucegi, avand forma
unei mese potcoave, sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice
sunt conglomeratele sedimento-detritice, alcatuite din fragmente rotunjite
de roci si minerale, cimentate intre ele prin siliciu, calcit, argila, etc.
Acestea
se sprijina, in vest pe sisturile cristaline ale muntilor Leoata si pe calcare
jurasice, iar in est pe formatiunile cretacice inferioare. Particularitatile
conglomeratelor au facut ca ele sa reprezinte un tip aparte, cunoscut in literatura
de specialitate, sub denumirea de "conglomerate de Bucegi", constituite din
fragmente mai mari sau mai mici rotunjite, de calcar galbui, gresii, sisturi
cristaline, etc.
Dintre
numeroasele varfuri ce domina peisajul, remarcam: Vanturisul (1942 m.), Varfu
cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071
m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana,
Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita
eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15 m., cum sunt:
Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a..
Principala
artera hidrografica este Izvorul Ialomitei, care isi are izvoarele in cele
doua circuri glaciare aflate intre Cumea Doamnei, Vf. Bucura si Coltii Obarsiei.
Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei,
prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul
ei catre campie, Ialomita a sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat
in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali.
Celalalt
masiv muntos, Garbov, este constituit in principal din strate de Sinaia, cutate
si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate
de un complex grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice.
Peste ele se afla gresii si calcare grezoase, iar in partea superioara, sunt
conglomerate tillitice.
Culmea
principala a Masivului Garbova poate fi impartita in trei sectoare: Culmea
Neamtului, pe directia nord-sud, cuprinde varfurile Clabucetul Mare-1466 m,
Tigaile-1699 m, Turcu-1833 m, Paltinu-1900 m, Neamtu-19232 m, Stevia-1907
m si Rusu-1902 m. Sectorul central este cuprins intre varfurile Rusu si Cazacu;
aici culmea ia o directie est-vest, cu altitudini intre 1500-1600 m. Culmea
Baiu, orientata spre sud, cuprinde Varful Cazacu-1753, Zamora-1519 m, Baiu
Mare-1895 m, Draganu-1776 m, Vornicul-1627 m, Gagu Mare-1660 m, Piscul Cainelui-1527
m. Partea sudica a teritoriului sinaian se sprijina pe Muntele Gurguiatu-1339
m, complet impadurit, constitutia sa geologica fiind aceiasi cu aceea a Masivului
Baiu. In acest munte, Prahova a format Cheile Oratii. In spatiul dintre Busteni
si Sinaia, pe o lungime de circa 10 km si o latime de 2-3 km, Valea
Prahovei se largeste, formand depresiunea intramontana Sinaia.
|
|
