Cabana Haiducului Soveja | Cazare Soveja Cabana Haiducului | Rezervari Cabana Haiducului Soveja | Cazare Soveja

Servicii oferite de Cabana Haiducului Soveja

• Centrala termica pe lemne.
• Semineu.
• Bucatarie complet utilataa
• Gratar.
• parcare.

Despre Cabana Haiducului Soveja

Imprejurimi si Obiective turistice Soveja

Pentru a beneficia din plin de calitatea climatului pot fi alese drumetiile in zona (cabana Zboina Neagra, Cascada Putnei, Cheile Coziei etc). Traseul din Muntii Vrancei cu numarul 423, intre Soveja si Zboina Neagra, cu o durata de parcurgere de 4 - 5 ore, este singurul traseu marcat din extremitatea nord-estica a Muntilor Vrancei.
Itinerarul porneste din centrul localitatii Soveja, trece pe linga Monumentul Eroilor primei conflagratii mondiale, apoi prin statiunea balneoclimaterica Soveja, de unde coboara (spre nord) in valea Dragomirna la drumul forestier pe care il parcurge spre amonte (stinga).
Citeva "scurtaturi" ale potecii si se ajunge, in urcus sustinut, la "Sezatoarea lupilor". De aici poteca ocoleste spre dreapta (nord) si urca timp de aproape 1/2 ora, prin padure, pina la o cabana de vinatoare si un canton silvic.
In continuare, tot prin padure, dupa cel mult 1/2 ora, in urcus domol, se ajunge pe virful Zboina Neagra. In satul Dragosloveni ce apartine de comuna Soveja s-a inaltat un mausoleu in memoria celor cazuti in luptele din 1916-1918. Sub forma de cruce, el a fost ridicat din blocuri de piatra masive.
 Spre intrarea sa urca o scara monumentala strajuita de 2 tunuri. In cripte sunt adapostite osemintele militarilor romani si rusi cazuti in aceasta zona in luptele din vara anului 1917.
 Pe placile de marmura din fata criptelor sunt inscrise numele militarilor identificati. Pe latura de vest se afla osuarul care adaposteste osemintele a 2.000 de militari.

Manastirea Soveja a fost construita ca semn al impacarii dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, motiv pentru care mai este cunoscuta si sub numele de Dobromira (buna pace). La sfarsitul sec.XIX, manastirea a devenit biserica parohiala inchinata de catre Constantin Mavrocordat. Forma manastirii este patrunghiulara, inconjurata de ziduri, edificata din piatra necioplita, cu o inaltime de doi metri si o grosime de patru palme. La aceasta manastire a fost surghiunit in 1846 scriitorul Alecu Russo pentru unele aluzii nepotrivite in piesa Jignicerul Vadra sau Provincialul la Teatrul National, ulterior el descopera in aceasta zona cunoscuta balada "Miorita".