Suprafata:
9.809.108 km2
Localizare: cuprinde
48 de state intre: 25?07" - 49?23" N , 66?57" - 124?44" V
Alaska: 51? - 71?21" N, 130? V - 172? E
Hawaii: 18?58" - 22?15" N , 154?45" - 160?15"
V
Populatia: 259.681.000
locuitori
Densitatea populatiei:
27 locuitori/km2
Capitala: Washington
DC, populatie 585.221
Cel mai mare oras:
New York. populatie 7.311.966
Limba oficiala:
engleza
Importuri: tehnologie,
autovehicule, fier si otel, metale neferoase, petrol neprelucrat, imbracaminte,
hartie.
Exporturi: tehnologie,
autovehicule, produse chimice, aeronave, cereale, soia, metale, carbune, produse
textile.
Moneda nationala:
dolarul (1 dolar = 100 centi)
Produs intern brut PIB:
6.897.200 milioane dolari SUA
Statut: republica
federala
Geografie fizica
Statele Unite ale Americii sunt formate din 50 de state, plus Districtof Columbia
este a treia tara din lume ca si marime. Partea de vest este formata din platouri
cu o inaltime de 2000 m , si strabatute de vai adanci , din canioane si lanturi
muntoase. Cel mai important lant muntos este format din Muntii Stancosi, iar
in apropierea coastei de vest se gasesc Cascadele si lantul muntos Sierra Nevada.
Muntele Whitney este cel mai inalt varf din Statele Unite (4418 m) iar Valea
Mortii, la 85 m sub nivelul marii este zona cea mai uscata si mai joasa de pe
continent. Peisajul divers este format din copaci uriasi in California, geizeri
si izvoare fierbinti in Parcul National Yellowstone, Wyoming si marele Canion
in Arizona. Intre coasta Oceanului Atlantic si vastele campii ale bazinului
fluviului Mississippi se gasesc Muntii Apalasi. Campiile din bazinul fluviului
Mississippi unesc de la vest la est Muntii Stancosi de Apalasi si de la nord
la sud granita cu Canada si Golful Mexic. Terenul este in mare parte jos si
intins, dar se gasesc si cateva lanturi muntoase cum sunt Ozarks, in Mizssouri,
sau Black Hills in Dakota. Fluviul Mississippi are o lungime de 5970 km , fiind
al treilea ca lungime din lume, dupa Nil si Amazon. Sedimentele transportate
de-a lungul intregului curs formeaza o delta la varsarea fluviului in Golful
Mexic.
Clima
Statele Unite ale Americi au o suprafata egala cu cea a Europei, cu mai multe
tipuri de clima. In statele din sud langa Golful Mexic, vara este fierbinte
si iarna calda. In centru si nord-est vara este fierbinte si iarna friguroasa
, mai ales in Minesota si Dakota, unde nu se simt influentele climei moderat-oceanice,
in partea de nord se simt influentele climei polare. Zonele muntoase din vest
au clima friguroasa iarna datorita inaltimi, iar zapada poate persista pana
in luna iulie. In nord-vest si in California, vara este fierbinte si iarna blanda.
Temperatura variza in iulie intre 18?C in Seattle si 28?C in New Oleans,
iar in ianuarie, intre -10?C la Minnieapolis si 13?C la Los Angeles.
Cantitatea de precipitatii variaza de la peste 100 cm pe coasta de est si de
sud, la 50 cm in bazinul fluviului Mississippi si mai putin de 25 cm in zonele
muntoase din vest. Precipitatiile sunt foarte abundente in apropierea coastei
de vest, in Washington si Oregon - 80 cm in zonele joase si 100-150 in zonele
muntoase. Coborand insa spre California, precipitatiile devin tot mai rare,
ajungand la o cantitate medie de 25 cm in Los Angeles.
Vegetatia
In zonele muntoase de vest predomina padurile de conifere, in nord paduri mixte
, si pin chiparos si mangrove inspre coasta de sud. La est de fluviul Mississippi
se intindeau odinioara paduri, dar au fost defrisate pentru amenajarea terenului
agricol. Zonele muntoase au vegetatie slaba formata din ierburi si tufisuri,
iar in zonele de desert din cactusi.
Padurile
29% din suprafata Statelor Unite este acoperita cu paduri. Anual se produc peste
50 de miliane de tone de cherestea si peste 60 de milioane de tone de hartie,
cea ce inseamna mai mult de un sfert din totalul mondial. De asemenea din Stele
Unite provin un sfert din cantitatea mondiala de lemn pentru constructii, principalele
surse fiind padurile din vest - din Washington, Oregon si California, dar si
dn regiunea Muntilor Apalasi.
Transportul
Cel mai important este transportul terestru, pe sosele si autostrazi; acestea
din urma insumeaza o lungime de 6 365 590 km. Autostrazile interstatale, mai
dese in zonele mai populate din est, faciliteaza transportul pe toata suprafata
Statelor Unite, la o viteza maxima de 104,6 km/ ora. Transportul aerian este
important atat pentru rute interne , cat si internationale. Exista peste 4000
de aeroporturi publice, care leaga toate orasele importante .
Energia
SUA sunt cel mai important producator si condumator de energie electrica, avand
o capacitate energetica mai mare decat cea a intregii Europe. 76% provine din
centrale termice, 12% din centrale hidroelectrice si 12% din centrale nucleare.
Anual se extrag peste 400 milioane de tone de petrol. SUA sunt al doilea mare
producator de gaze naturale si al treilea producator de carbune. Pe multe dintre
raurile si fluviile care strabat teritoriul Statelor Unite - in special Tennessee,
Colorado si Columbia s-au construit centrale hidroelectrice.
Mineritul
Pe langa resursele sale de energie, SUA este bogata si in alte minerale precum
fierul, argintul, aurul, cuprul , plumbul si uraniu. Minereuri de fier se gasesc
in Muntii Mesabi, si ele sunt transportate spre est in Pensilvenia si Ohio.
Fosfatii se extrag langa Jacksonville in Florida, iar sulful langa coasta Golfului
Mexic, in Texas si Louisiana. Majoritatea minereurilor metalifere si a mineralelor
pretioase se gasesc in statele muntoase din vest. Cupru se extrage in Arizona
, Montana si Utah, uraniu din New Mexico si Wioming. Se produc cantitati mici
de aur si argint, dar de la goana dupa aur si argint, unele orase au fost abandonate.
Industria
SUA este pe primul loc dintre tarile industriale din lume, folosind multe minerale
si produse agricole obtinutre in tara si de asemenea importand resurse. Printre
ramurile mai importante ale industriei se numera fabricarea masinilor , autovehicolelor,
avioanelor, produselor din metal, alimentelor, produselor chimice, tiparul si
publicatiile. In industria grea se gaseste si cea de fier si otel, care reprezinta
baza altor industrii. SUA este al treilea mare producator din lume dupa fosta
URSS si Japonia, in special in Pensilvania si Ohio si in orase de pe coasta.
Orasele de pe continent au crescut datorita zacamintelor de carbune din Pensilvania
si acelor de fier din Mesabi. Textilele reprezinta o alta ramura importanta
a industriei in orase cum sunt Boston, New York si Atlanta. Industria de constructii
este raspandita dar ea e importanta mai ales in nord-vest. Industria de motoare
reprezinta o parte importanta acesteia, iar SUA este al doilea mare producator
din lume ( dupa Japonia). Detroit este patria companiei Ford.
Agricultura
Gama larga de climate permite cultivarea aproape tuturor produselor agricole
in SUA. Trestia de zahar si fructele tropicale se cultiva aproape de coasta
sudica, porumbul, graul si bumbacul in depresiunile centrale, citrice in Florida
si California, iar merele in Maine si Washingtone. Datorita surplusului din
ultimi ani s-au impus norme pentru a alimenta productia. Multi agricultori au
scos pamanturi din productie si primesc o suventie de la guvern.
Cresterea animalelor
Cresterea oilor si a vitelor se practica in ferme intinse in Campia Mare si
in regiunile mai uscate din vest. Calitatea ierbii este adesea inferioara ,
si pamanturile irigate din vai sunt folosite pentru cultivarea plantelor furajere.
Vitele crescute pentru produse lactate sunt importante in tinuturile mai umede
din nord-est, aproape de marile piete urbane. In afara de lapte se produce unt
si branza. Cresterea pasarilor domestice este raspandita, indeosebi in apropierea
oraselor mai mari.
Cultivarea pamantului
arabil
Depresiunile centrale produc grau, porumb, tutun si bumbac. In unele state pe
o treime din teren se cultiva porub, o mare parte a acestuia fiind folosita
ca hrana pentru animale, dar se cultiva si grau, soia, ovaz, legume si plante
furajere. Florida este specializata in legume timpurii. Pe campiile de pe coasta
Atlanticului creste si tutun in sud, ami spre nord legume. Produsele lactate,
merele, legumele si garul sunt importante in Washington si Oregon. In California
se cultiva plante potrivite pentru zona temperata in nord, iar in regiunile
mai calde din sud se cultiva strufuri, bumbac, fructe si legume de iarna.
Etnii
Colonistii spanioli au ajuns in America de Nord prin Mexic in secolul XVI-lea,
iar colonistii englezi au venit in New England si statele de pe coasta Atlanticului
la inceputul secolului al XVII-lea. In secolele al XIX -XX-lea, peste 50 milioane
de emigranti au sosit aici in Europa si unele tari asiatice. S-au dus lupte
cu bastinasi indieni, care se gasesc acum in numar de aproximativ 1,3 milioane
, multi dintre ei traind in rezervatii speciale. Din vestul Africii s-au adus
sclavi, la inceput pentru a lucra pe plantatiile de bumbac. Aproximativ 27 de
milioane dintre locuitori sunt negri, si multi traiesc acum in orase. Exista
peste 20 de milioane de imigranti de origine spaniola.
Orase
74% din toti americanii traiesc in prezent in orase, iar regiunea cea mai populata
este nord-estul, intre Boston si Washington, spre interior pana in Pittsburgh
si Detroit. Orasele Los Angeles si San Diego din California, cel mai urbanizat
dintre toate statele, au peste un milion de locuitori. New York, cel mai mare
oras si principalul port, este cel mai mare centru financiar si comercial, industriile
sale furnizand aproape 10% din productia tarii. Cel mai mare oras din interior
este Chicago.
