America de Nord | Cele mai exotice destinatii turistice America de Nord | Harti interactive si informatii utile | Harta America de Nord

Date generale America de Nord

Suprafata continentlui e de aproape 23,5 mil kmp .Conturul Americii de Nord si centrala este extrem de neregulat.Continentul are 3 mari golfuri : Hudson Bay, Golful Mexic, Golful Alaska.

In nord se formeaza 2 mari peninsule,Labrador si Alaska si un imens arhipelag, Arhipelagul Arctic Canadian, principalele insule fiind Baffin, Victoria si Ellesmere.O alta insula importanta Newfoundland se afla in sud-estul peninsulei Labrador.Dar cea mai mare insula din regiune si totodata de pe intreaga planeta este Groenlanda care are o suprafata de peste 2000000 kmp .

America Centrala constituie de fapt o legatura istmica si insulara intre America de Nord si America de Sud.Insulele din America Centrala sunt in general muntoase si vulcanice si grupate in 2 arhipelaguri: Antilele Mari (Cuba, Haiti, Puerto Rico, Jamaica) si Antilele Mici (Virgine, Dominica, Grenada, Barbados, Trinidad,etc).

Cadru Natural

In ceea ce priveste cadrul natural,se disting 3 zone paralele, orientate nord-sud : doua lanturi muntoase care inchid in centru o zona de platouri si campii. In vest se afla marele zid muntos al Cordilierilor format din Muntii Coastei,Cascadelor, Sierra Nevada, Sierra Madre de Vest, in lungul tarmului Pacific si Muntii Stancosi cu altitudini ridicate, culminand la peste 6000m.Muntii Stancosi inchid podisuri intinse si inalte (Yukon,Columbia,Marele Bazin,Colorado,etc.) si se continua in America Centrala istmica sub forma unui singur sir muntos care inchide platouri. In est, paralel cu tarmul Atlanticului se desfasoara Muntii Apalasi, munti vechi si erodati cu inaltime redusa culminand la numai 2000 m. In partea centrala intre cele 2 mari lanturi muntoase se desfasoara o zona mai joasa formata din Scutul Canadian cel mai vechi nucleu al Americii de Nord si Marile Campii cu un relief jos si monoton.

Datorita marii desfasurari in latitudine,in aceasta regiune se intalnesc cu exceptia celui ecuatorial toate tipurile climatice.In ansamblu America de Nord si Centrala este o regiune foarte bogata in ape.Se remarca prezenta celui mai mare sistem lacustru, Marile Lacuri si a uneia dintre principalele sisteme fluviale de pe glob: Mississippi-Missouri (peste 6000 km lungime), precum si alte cursuri importante de apa: Mackenzie, Yukon, Sf. Laurentiu in nord, Columbia, Colorada si Rio Grande in vest.

Vegetatia

Vegetatia naturala a Americii de Nord si Centrala a fost foarte mult modificata de activitatea umana dar caracterele generale se mentin in cea mai mare parte a continentului.Cea mai intinsa padute este Taigaua sau Padurea Boreala, o enorma intindere de conifere care ocupa cea mai mare parte a Canadei de Sud si Centrala apo se extinde in Alaska. In S.U.A se gasesc paduri amestecate dominate de cateva specii de pini galbeni in sud. In partea vestica a continentului padurile sunt dispuse pe inaltime si coniferele sunt dominante. Se mai gaseste si o mare varietate de specii adaptata la climatul variat de pe platourile din zonele de coasta caracterizand atmosfera tropicala a Mexicului. In vasta campie Mississippi formatiunea vegetala caracteristica si anume preria a fost inlocuita in cea mai mare parte de terenuri cultivate. In vest, indeosebi, unele platouri sunt acoperite de o vegetatie semidesertica si desertica in care predomina cactusii, agavele si yucca.

Fauna

Fauna este bogata si variata. In padurile de conifere caracteristice sunt elanul, ursul grizzly, zibelina, hermelina, lupul, vulpea, jderul, veverita, castorul si altele. Mai spre nord,in tundra, traiesc renul,boul moscat,ursul alb, vulpea polara, iepurele alb si altele. In regiunea subtropicala specifice sunt mamiferele ca: jaguarul, puma, tapirul, opossum, furnicarul maimutele s.a., reptile (caiman,iguane,serpi), pasari (papagali,tucani,pelicani s.a.).

Resurse naturale

America de Nord detine numeroase depozite de minereuri importante. Petrolul si gazele naturale se gasesc in cantitate mare in partea nordica a Alaskai, vestul Canadei, sud-estul si vestul Statelor Unite (Umiat, Barrow, Baibow Lake, Oklahoma City, Ciudad Pemex) si deasemenea in estul Mexicului. Uriase depozite de carbune gasim in vestul si estul Canadei si al Statelor Unite (Foar Corners, Black Bute). Estul Canadei, nordul Statelor Unite si partea centrala a Mexicului dispun de depozite importante de minereu de fier (Wabana, Birmirngham, Adirondack). In Canada gasim de asemenea si zacaminte de cupru (Kennicott, Butte, Morenci), nichel (Lynn Lucky Sodbury), uraniu (Echo Bay, Blind River, Blue Water), zinc, azbest si potasiu.

Statele Unite dispun de mari cantitati de cupru, nichel, roci de fosfat si uraniu. Ca si celelalte, Mexicul dispune de rezerve importante de bariu, cupru, fluor, zinc, magneziu si sulf. Mentionam ca toate cele trei state detin depozite importante de aur si argint.

Extractia minereurilor reprezinta o crestere importanta a activitatii economice din Statele Unite, Canada si Mexico. Statele Unite a reprezentat unul dintre cei mai mari producatori de petrol ai lumii de-a lungul a multi ani, Canada a fost si ea un producator insemnat inca din anii 1940, iar Mexicul a devenit leader mondial in productia de petrol inca din 1970. Statele Unite este a doua tara din lume in productia de gaze naturale si prima in extragerea carbunelui, produs in special in minele din Muntii Appalasi. Minereul de fier a fost un produs major al Statelor Unite si Canadei, extras din depozitele din vestul Lacului Superior.