Judetul Tighina | Turism judetului Tighina | Obiective turistice Tighina | Cazare Republica Moldova

Prezentare judetul Tighina

Judetul Tighina se bucura de mai multe avantaje din punct de vedere al cailor de comunicatie : gratie cailor ferate, are, prin Chisinau si Basarabeasca, directa legatura cu Moscova, si anume cu Iasi, Barlad si Galati. Aceste inlesniri le datoreaza vailor Botna si Bacul, ale caror mici ape formeaza la gurile lor spre Nistru balti ce produc stuf si peste, asa cum in si mai mica masura, se constata si in cursul apei Cogalnicul.

Acesta se invecineaza cu Ucraina, cu fostul judet moldovean Lapusna, cu orasul Chisinau si cu Unitatea Teritoriala din Stanga Nistrului. Capitala sa este orasul Tighina. Judetul Tighina este asezat in marginea de Rasarit a tarii in dreptul unui vechi vad al Nistrului. Peste judet se intinde marginea S-E a podisului moldovenesc si o parte din Nordul Buceacului.

Peste judetul Tighina se intinde marginea S-E a podisului moldovenesc si o parte din N Buceacului. Cateva vai principale cu aflunetii lor laterali au descompus podisul intr-o serie de culmi cu spinarea mai stramta in directia N-V si din ce in ce mai larga catre Nistru unde podisul cade in trepte (terase). De aici, aspectul deluros al acestei parti din judet. Nici una din spinarile acestor dealuri nu ajung la 300 m, dar nici nu coboara sub 200.

Marginea de Buceac din cuprinsul acestui judet se mentine si ea in jurul a 200 m, insa e formata, mai ales in partea estica, din suprafete plane foarte intinse, adevarate campuri inalte. Vaile sapate, fie in podisul propriu-zis, fie in marginea Buceacului, sunt relativ stramte, fata de adancimea lor, au adica caracterul unor defilee pentru ca, desi fundul lor este de obiceiu larg, povarnisurile care le marginesc sunt prelungi (pot depasi chiar 150 m) si destul de repezi.

Harta judetul Tighina

 Cazare Tighina

 Cazare Comrat

Istoric

Judetul Tighina si-a luat numele de la orasul capitala, crescut la umbra unei stravechi cetati, poate, de origine romana, reconstruita de genovezi si de mesterii lui Stefan cel Mare. Asezata la un vechi vad al Nistrului, cetatea a impiedicat deseori invazia hoardelor barbare, venite pentru prada.

Lunga existenta a Tighinei se explica prin asezarea ei la cel mai bun vad al Nistrului, pe un drum stravechi, al legiunii si al negustorilor romani, "drumul mare tataresc" de mai tarziu, care lega prin vadul Dunarii de la Isaccea (vechiul Noviodunum) regiunile bizantine de la dreapta Dunarii cu Cafa, colonia genoveza din Crimeea. Acest drum se incrucisa aici cu drumul fluvial care ducea de la Hotin la Soroca, la Cetatea Alba si la Mare.

Judetul mai e renumit si astazi prin marele numar de turme de oi si prin dezvoltarea exceptionala a pomiculturii si a culturii albinelor.
La 1538, Turcii au ocupat cetatea si au infiintat aici o raia, numita a Benderului (a Portii), dupa noul nume dat Tighinei. Pasa de aici supraveghea atat pe domnii Moldovei, cat si pe marzacii tatari din Bugeac.
Aici s-a refugiat, dupa crunta-i infrangere de la Poltava, (1709), Carol XII, eroicul rege al Suediei.

Cultura

In judetul Tighina activeaza 4 muzee:
- Casa-muzeu "Alexei Mateevici" din Cainari;
- Casa-muzeu "Alexei Mateevici" din Zaim;
- Muzeul de istorie si etnografie din comuna Rascaieti;
- Muzeul de istorie si etnografie din com. Copanca.

Casa-muzeu Alexei Mateevici: Din orasul Cainari a fost deschisa la 16 martie 1968,la aniversarea a 80-cea din ziua nasterii preotului-poet Alexei Mateevici. Ea a adapostit familia Mateevici in perioada anilor 1888-1893 si unde s-a nascut si a locuit Alexei Mateevici pana la varsta de 5 ani.

Casa-muzeu Al.Mateevici: Din comuna Zaim, judetul Tighina, a fost deschis la 26 martie 1988, cu ocazia a 100 de ani de la nasterea preotului-poet martir Alexei Mateevici.
Actuala Casa-muzeu a adapostit familia poetului intre anii 1893-1907,iar Alexei Mateevici a locuit permanent la Zaim in perioada 1893-1897.

Muzeul pastreaza atat aspectul exterior, precum si interiorul casei, construite de parintele Mihail, tatal poetului, si devenita, dupa incetarea din viata a acestuia, casa parohiala. In fata muzeului a fost instalat, in august 1990,monumentul poetului, lucrare in bronz, realizata de un grup de sculptori din Romania: Mihai Ecobici, Tiberiu Mosteanu si Tudor Serban.

Muzeul comunal de istorie si etnografie din Rascaieti: In anul 1949 in satul Rascaieti a fost infiintat muzeul gloriei militare, care activa pe baze obstesti si era amplasat in localul bisericii din sat. Director al acestui muzeu a fost dl T. Traian.
In anul 1985,in baza exponatelor acumulate a fost deschis muzeul de istorie si etnografie.

La momentul actual muzeul dispune de 1781 piese muzeale. Expozitia permanenta a muzeului este vernisata in trei sectii:
1 sectie reprezinta perioada organizarii primitive, sunt expuse unelte de munca, ramasite de oase petrificate de animale, de mamut, vase din culturile tripoliene si Cerneahov. Sectia a 2-a obiecte de arheologie si etnografie, costume nationale, obiecte de uz casnic, artizanat etc. Sectia a 3-a reprezinta perioada celui de al II-lea Razboi Mondial. Aici gasim un numar impunator de scrisori de pe front, documente, fotografii, harta cailor de lupte, obiecte din timpul razboiului si altele.
Muzeul este amplasat intr-o sala a Casei de cultura din localitate. Fondul de baza este alcatuit din 1781 piese muzeale.

Muzeul comunal din Copanca In anul 1975 in s.Copanca a fost deschis muzeul Gloriei Militare, director fiind dl Iosif Adrian. Pe parcurs a fost acumulat un numar impunator de exponate din alte domenii, astfel devenind un muzeu de istorie si etnografie, care a activat pana in anul Ultimul director al muzeului din Copanca a fost dna Raisa Sotnic, studii superioare. Actualmente, prin decizia Consiliului judetean Tighina din 14 februarie 2002,prin acest muzeu este redeschis.

Monumente istorice

Cetatea Tighinei: Pe Nistru, de forma pentagonala, inconjurata de un sant de piatra. Are sease porti, zece bastioane si acopere o suprafata de 60 ha.

Biserica din Causani: are forma unei nave bazilicale, sapata in pamant, cu peretii laterali in linie dreapta, cu bolta in forma unei pivnite in interior, reprezentative pentru scoala de pictura romaneasca din epoca Brancoveanului.
Valul lui Traian: Judetul Tighina este strabatut in tot latul sau de acest val urias de pamant, incepand de langa satul Ialpugeni pana la baltine Nistrului. Inaltimea valului variaza intre 3-4 m, cu o latime de 10-15 m , santul asezat spre miazanoapte are 2-3 m, adancime. Originea lui, ca si a celorlalte valuri de pe teritoriul dacic -e prespusa romana.
Manastirea Noului Neamt: (Chitcani) este cea mai bogata dintre manastirile Basarabiei. A fost inaltata in anul 1864, pe mosia daruita de Alexandru cel Bun manastirei Neamtului in 1429 - darie intarita si marita de Stefan cel Mare la 1463 si 1500 ; de Petru Rares la 1546 si de Aron Voda la 1581 - de catre calugarii de la Neamt refugiati aici dupa secularizarea averilor manastiresti.

Drumuri

Judetul Tighina este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.184 km, 855 m impartita astfel :

Drumuri nationale: 246 km, 088 m din care 51 km si 952 m pietruiti si pavati sunt intretinuti de Directiunea Generala a Drumurilor, iar de comunele urbane 1 km 374 m.
Drumuri judetene: 571 km 397 m , din care 16 km si 091 m sunt pavati si pietruiti.
Drumuri comunale: 367 km 370 m.
Lungimea podurilor: este de 1.401,95 m repartizata astfel : poduri nationale 381,60 m, judetene 813,65 m si comunale 206,90 m. }

Prin judet trec 4 drumuri nationale, legand urmatoarele localitati :
- Bolgrad - Torutino - Causeni.
- Chisinau - Tighina - Cetatea- Alba.
- Chisinau - Comrat - Bolgrad.
- Falciu - Comrat - Torutino.

Judetul Tighina este strabatut de o retea totala de cale ferata de 266 km linii secundare. Statii importante: Tighina, Basarabeasca, Abaclia.
Posta, telegraf, telefon. 6 oficii P.T.T. de stat si 1 gara cu serviciul postal la Zloti. Oficii telefonice la : Tighina, Comrat, Causani, Ceaga, Ceadar - Lunga, Cimislia, Gura - Galbena, Romanesti, Schinoasa, Talmaz, Taraclia.

Invatamant

Populatia scolara a judetului Tighina (intre 5-18 ani) a fost in anul 1934 de 81.476 loc. (6.964 mediu urban si 75.512 mediu rural).
Scoli secundare:
- In Tighina : 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 gimnaziu mixt, 1 liceu industrial de baieti, 1 gimnaziu industrial de fete, liceu comercial mixt ;
- In Comrat : Liceu de baieti si liceu de fete ;
- In comunele rurale : Gimnaziu mixt in Ceadar - Lunga, gimnaziu mixt in Cimislia, gimnaziu mixt in Causani.
- Scoala izraelita de meserii la Tighina.
Scoli primare 269, din care 240 rurale si 29 urbane (267 scoli de Stat si 2 confesionale), cu un numar total de 42.223 elevi (4.798 mediu urban si 37.425 mediu rural) si cu 713 invatatori si alt personal didactic.
Gradinite de copii: 62, din care 51 rurale si 11 urbane, toate de Stat, cu un numar total de 3.202 copii (447 mediu urban si 2.755 mediu rural) si cu 62 educatoare.

Institutii culturale

- Fundatia Culturala Regala ?Principele Carol ? are camine culturale in 53 localitati.
- Liga culturala activeaza in Basarabeasca, Cecur - Menjir, Chirsova.
- Casa Scolilor si a Culturii Poporului intretine, in judetul Tighina, 127 camine culturale si 4 biblioteci, adica un total de 131 organizatii culturale, dintre care 91 au personalitate juridica.
In judet se mai afla : 64 biblioteci, 6 asociatii culturale, 1 societate corala, 4 societati culturale, 3 cinematografe, 1 sala de teatru comunal, 3 societati sportive si 8 societati de vanatoare.

Galerie foto judetul Tighina