Aceasta sectiune nu are unitati de cazare inscrise !
Daca sunteti proprietarul unui hotel, pensiuni sau vile din si doriti inscrierea in portalul de promovare turistica www.tourismguide.ro accesati pagina Inscrie-te acum !
Pentru a venii in sprijinul echipei TourismGuide de a dezvolta si promova impreuna cat mai eficient localitatea, puteti trimite informatii si poze pe adresa de email: admin@tourismguide.ro
Situata in una din cele mai
manoase parti ale tarii, zona in care a aparut pe arena istoriei Bailestiul,
a fost locuita permanent inca din cele mai vechi timpuri, principala ocupatie
a primilor locuitori constituind-o, inca din epoca pietrei, agricultura. Primele
descoperiri arheologice care dovedesc locuirea vetrei orasului dateaza din perioada
anilor 680-1025.
Ca nume de localitate, Bailesti,
provine de la numele Baila, un neam fruntas de oieri. Baila impreuna cu ai sai
au facut popas de iernare, ani la rand, in aceasta zona si astfel a aparut satul
Bailesti.
Prima atestare documentara din 4 ianuarie 1536
din timpul domniei lui Radu Paisie aminteste ca Bailestiul
exista inca din vremea domnitorului Mircea Cel Batran (1386-1418).
Fiind o localitate destul de cunoscuta prin
targurile saptamanale sau balciurile anuale, prin numarul mare de locuitori
pentru acea perioada, Bailestiul se gaseste in documente cartografice
ale vremii, cum ar fi Harta Tarii Romanesti intocmita de Anton Maria del Chiaro,
dupa o harta anterioara a stolnicului Constantin Cantacuzino in anul 1718, ori
prima harta geografica a Olteniei intocmita in anul 1722 de catre F. Schwantz.
La 14 septembrie 1818, la Bailesti
are loc o importanta lupta intre turci (25.000) care ocupasera satul si rusi
(28.000), alaturi de care lupta si un detasament de 1200 panduri, in urma bataliei,
turcii au fost izgoniti. Pentru faptele sale de vitejie din timpul intregului
razboi ruso-turc, capitanul de panduri Gheorge Magheru a fost declarat de catre
tarul Rusiei cu ordinul Sf. Ana in gradul de cavaler. La inceput vatra satului
era in punctul Turtani in Valea lui Traila.
Incepand cu finele anului 1828 vatra este mutata
in actualul loc, unde proprietarul mosiei, printul Gheorghe Stirbei, a trasat
personal strazile paralele cu intersectii perpendiculare largi incat sa -se
poata intoarce carul lung dintr-una, spunand ca odata, peste ani, Bailesti
va deveni un oras frumos.
In noul sat, pe actuala vatra, s-a creat Slobozia
Bailesti unde cei nou veniti sa se aseze aici au primit 800 stanjeni
patrati loc de casa si scutire de anumite obligatii pe trei ani. In acest cadru
au venit un numar mare de locuitori din satele vecine, care si azi poarta numele
satului de unde au venit precum si un insemnat numar de transilvaneni si mai
ales bulgari de nationalitate romana din sudul Dunarii, romani ce se reintorceau
acasa, care trecusera Dunarea la turci din cauza vietii grele de acasa, precum
si bulgari neaosi care au venit cu rudele si prietenii lor romani.
Bulgarii neaosi, de altfel putini la numar cei
care s-au fixat in Bailesti, in majoritate s-au retras in Bulgaria
atunci cand scutirile si "sloboziile" au fost desfiintate de catre
Regulamentul Organic, astfel ca in Bailesti, au fost si sunt
prea putine influente si urme bulgare, care au apartinut mai mult bulgarilor
care lucrau sezonier pe aici.
Daca in anul 1829 Bailestiul avea 99 de familii,
in anul 1831 avea 507 familii, intre care 286 straini si in majoritate romani
si foarte putini bulgari, iar in anul 1838 avea 590 familii din care ramasesera
numai 169 familii de straini, acestia plecand in urma desfintarii privilegiilor.
In urma razboiului romano-ruso-turc din anul
1877, care a dus la cucerirea independentei de stat a Romaniei, Bailestiul,
prin pozitia sa, a jucat un rol strategic deosebit de important iar bailestenii
au contribuit din plin la intretinerea unitatilor militare care stationau aici
in rezerva sau erau in miscare. Deasemenea, multi bailesteni, printre care amintim
numai pe Ion Vatafu, Potopineanu Stan, Stancurel Stan si Mitrica Stancu, s-au
distins pe campul de lupta, parte din ei cazand in lupta.
Anul 1907, constituie apogeul luptei taranilor
romani pentru drepturi sociale, a insemnat o cumplita incercare pentru Bailesti.
Aici rasculatii au tinut piept 5 zile fortelor de represiune iar reprimarea
rascoalei a fost crunta: 42 morti, peste 100 raniti, peste 300 arestati iar
satul Bailesti a fost bombardat de tunurile armatei.
In Primul Razboi Mondial s-au jertfit pe campul
de lupta pentru reintregirea neamului 156 bailesteni, soldati, gradati si ofiteri
a caror memorie este cinstita si eternizata prin Monumentul Eroilor
Bailesteni, realizat de sculptorul Iordanescu si inaugurat la 24 octombrie
1924.
Ca o recunoastere oficiala a stadiului de dezvoltare
economica si sociala, in urma unui decret regal, la 3 mai 1921 s-a serbat cu
deosebit fast transformarea comunei rurale Bailesti in comuna
urbana. Previziunea proprietarului mosiei Bailesti din anul
1831, ca acest sat va deveni oras, se indeplinise.
Asemeni tuturor romanilor, si in cel de-al doilea
razboi mondial bailestenii au fost prezenti pe campul de lupta pentru eliberarea
patriei si victoria definitiva asupra fascismului, unde au ramas 108 din cei
mai viteji fii ai orasului.
