Caile Ferate Romane
Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125
de ani. De-a lungul acestora, calea ferata a fost un motor al progresului
tehnic si economic al societatii.
Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura
tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor
planetei.
Aparitia caii ferate a inlaturat un concurent: tractiunea animalelor, nu
dupa mult timp de la primul drum facut de locomotiva cu abur.
Inevitabil caile ferate vor lupta din greu cu un concurent puternic: transportul
auto, pentru a-si mentine importanta transportatorilor.
O data ce nu poate fi uitata: 15 septembrie 1830, se deschidea
in Anglia prima cale ferata din lume, intre Liverpool si Manchester. La 27
octombrie 1831 linia a fost vizitata de tanarul bursier roman Petrache Poenaru,
care, in raportul sau oficial, spunea printre altele:
"Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una
din minunile industriei secolului... douazeci de trasuri legate unele cu
altele, incarcate cu 240 de persoane sunt trase deodata de o singura masina
cu aburi..."
A fost primul roman care a calatorit cu trenul.
Prima cale ferata construita pe teritoriul Romaniei
Directorul districtului minier din muntii Banatului, Gustav
Granzsteim, prin memoriul sau adresat Baronului Kubek - seful Administratiei
Averilor Imperiale de la Viena - in anul 1845, atragea atentia asupra importantei
economice a extragerii carbunelui din zona Aninei. Aceasta era o importanta
sursa de alimentare cu carbune, la Bazias, a liniilor de navigare pe Dunare.
Intre anii 1845-1846 statul austriac pune stapinire pe toate minele particulare
de carbune din Muntii Aninei.
La 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de construire a
unei cai ferate cu tractiune cabalina, care sa transporte carbunele de la
Anina la Oravita, ca si constructia fara intarziere a unei cai ferate normale
de la Oravita pana in portul Bazias de la Dunare.
La 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oravita - Bazias,
in lungime de 62,5 km, numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind
prima cale ferata construita pe teritoriul de astazi al Romaniei.
Preluata la 12 ianuarie 1855 de catre "Societatea Cezaro-Craiasca Privilegiata
a Cailor Ferate Austriece" (St.E.G.), dupa unele imbunatatiri, la 1 noiembrie
1856 a fost deschisa si pentru transportul calatorilor.
Prima linie din lume construita pentru transportul marfurilor a fost in Anglia,
"linia carbunelui": Stokton-Darlington (1825), pentru ca in Romania, prima cale
ferata pentru transportul marfurilor sa fie tot o "linie a carbunelui": Oravita-Bazias.
Constructia de cai ferate in Romania - Perioada concesiunilor straine
Intre anii 1864-1880, in Principatele Romane constructia de drumuri de fier
a inceput prin cateva linii construite de concesiuni straine: Barkley, Strousberg
si Offenheim.
Concesiunea Barkley: la 1 septembrie 1865, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza,
Guvernul Roman da in constructie companiei engleze John Trevor-Barkley, linia
Bucuresti
- Giurgiu,
linie care a fost terminata la 26 august 1869. Atunci regele Carol I a putut pleca
cu primul tren romanesc de la Bucuresti la Giurgiu si de acolo, cu vaporul, mai
departe la Viena.
Dupa inaugurarea oficiala, linia a fost data in exploatare
pentru transportul de calatori la 19 octombrie 1869, sub directia francezului
Dubois.
Concesiunea Strousberg: in septembrie 1866 Parlamentul Roman voteaza legea pentru
concesia constructiei liniei Varciorova - Bucuresti - Buzau
- Braila
- Galati
- Tecuci
- Roman
si Tecuci - Barlad,
in lungime totala de 915 km, unui consortiu german in frunte cu doctorul Strousberg.
Concesiunea era data pentru o perioada de 90 de ani, pretul constructiei fiind
de 270.000 franci aur/km. Statul Roman garanta 7,5% din capitalul investit, drept
dobanda si amortisment.
Pentru obtinerea capitalului necesar constructiei, consortiul era autorizat
sa emita obligatiuni a caror dobanda era platita pe timpul constructiei de
catre consortiu, iar dupa terminarea lucrarilor si darea liniilor in exploatare,
de catre Statul Roman, din venitul obtinut prin exploatarea caii ferate. La
10 septembrie 1868 se pune piatra fundamentala a Garii de Nord din Bucuresti,
iar la 27 decembrie 1870 se deschide provizoriu linia Bucuresti - Buzau -
Braila - Galati - Tecuci - Roman. In primavara anului 1871 ploile distrug
o parte a liniei intrerupand circulatia. Guvernul Roman refuza in consecinta
plata cuponului pe ianuarie 1871. Compania Strousberg neindeplinindu-si obligatiunile
a fost inlocuita prin "Noua Societate a Actionarilor CFR".
La 13 septembrie 1872 se deschidea oficial linia Pitesti
- Bucuresti - Buzau - Galati - Tecuci - Roman, iar la 9 mai 1878, linia Pitesti-Varciorova.
In decembrie 1879 si ianuarie 1880 Parlamentul, sub presiunea Germaniei, care
conditiona de aceasta recunoasterea independentei noastre, voteaza rascumpararea
liniilor construite si administrate de consortiul Strousberg si apoi de "Noua
Societate a Actionarilor CFR", si asfel ia fiinta la 1 aprilie 1880 prima
directie a CFR, constituita din domnii Kalinderu, Statescu si Falcoianu.
Concesiunea Offenheim: la 24 mai 1868 si in conditii aproape similare cu concesiunea
Strousberg, Statul Roman incheie cu consortiul Offenheim o conventie pentru constructia
liniilor Roman - Itcani; Pascani
- Iasi
si Veresti - Botosani,
in lungime totala de 224 km.
In decembrie 1869 se da in circulatie linia Roman-Itcani; in iunie 1870 linia
Pascani-Iasi si in noiembrie 1871 linia Veresti-Botosani.
Exploatarea liniilor se face insa in conditii foarte proaste, statul trebuind
in mod continuu sa plateasca anuitatea (amortismentul si dobanda cumulate
in baza unui credit si care se platesc anual) pana cand, la 18 decembrie 1888
este nevoit sa sechestreze liniile, iar in ianuarie 1889 sa le rascumpere,
obligandu-se la plata unei anuitati de 3.865.173 lei aur.
Intre timp, in urma razboiului de independenta din 1877, Dobrogea redevenind teritoriu
romanesc, Statul Roman rascumpara in 1882 si linia Cernavoda
- Constanta,
construita sub Imperiul Otoman in 1860 de catre aceeasi companie Barkley, care
construise si linia Giurgiu-Bucuresti si care o exploata.
Astfel Statul Roman devine proprietarul tuturor liniilor de cale ferata de pe
teritoriul sau, in lungime totala de 1377 km, pe care le exploateaza de acum inainte
in regie, cu personalul si controlul sau.
Prima cale ferata construita de ingineri romani - Buzau - Marasesti
La 13 septembrie 1872 s-a deschis linia Bucuresti - Ploiesti
- Buzau - Galati - Barbosi - Tecuci - Marasesti
- Roman - Suceava.
Un calator care mergea de la Bucuresti la Suceava trebuia sa treaca prin
Buzau-Galati-Tecuci-Marasesti spre Suceava, drum lung si costisitor.
Lipsa legaturii directe intre Buzau si Marasesti s-a resimtit pentru prima oara
in timpul transporturilor militare din timpul Razboiului de Independenta (1877-1878),
mai ales ca portiunea de linie din zona Barbosi-Braila putea fi blocata in orice
moment cu artileria turca aflata pe Dunare.
Imediat dupa razboi, la initiativa curajoasa a primului Ministru Ion Bratianu,
s-a hotarat sa se incredinteze inginerilor romani constructia caii ferate Buzau-Marasesti.
Aceasta reprezenta o prioritate atat politica, strategica cat si economica pentru
ca lega pe drumul cel mai scurt caile ferate din Moldova
cu cele din Muntenia.
La 30 martie 1879 se publica in Monitorul Oficial legea nr. 591, promulgata
de Regele Carol I, prin care linia Buzau-Marasesti se declara de "utilitate
publica", proiectele urmand sa fie intocmite de Ministerul Lucrarilor Publice.
Linia, in lungime de 90 km a fost studiata, proiectata si executata intre
mai 1879 si 1 iunie 1881, de catre Inspectorul General, ing. Dimitrie Frunza,
impreuna cu un grup de 22 de tineri ingineri romani.
Constructia liniei a costat 8.548.675,4 lei aur, respectiv 93.214 lei aur/km,
fata de 306.000 lei aur/km reprezentand costul liniilor executate de concesionarii
straini.
Inaugurarea oficiala a liniei Buzau-Marasesti s-a facut la 18 octombrie 1881
in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta, a Primului Ministru Ion
Bratianu, membrii ai Guvernului, Conducatori ai Directiei Generale CFR si
a unui numeros public.
Calea ferata Buzau-Marasesti a fost prima linie din Romania, proiectata
si construita cu inteligenta romaneasca.
Caile ferate au patruns in vechile provincii istorice ale Romaniei de astazi pentru
prima data in Banat
(1854), apoi in Dobrogea
(1860), Transilvania
(1868), Muntenia
(1869), Moldova si Bucovina
(1869) si Oltenia
(1875).
La 20 august 1854 se inaugureaza in Banat calea ferata a carbunelui Oravita-Bazias,
cea mai veche linie de pe reteaua CFR. Pentru aceasta linie s-au adus 13 locomotive
sistem Engerth fabricate la Viena.
La 4 octombrie 1860 este inaugurata calea ferata Constanta Port - Cernavoda
Port pentru care societatea engleza concesionara "DBSR" aduce primele doua
locomotive (Ovidiu si Tomis) fabricate de firma Bayer din Manchester.
In Transilvania pentru caile ferate: Pispocladany - Oradea
si Szojl - Arad au fost aduse primele doua locomotive fabricate la firma Mayer
din Moulhouse (Franta).
Pentru deschiderea cailor ferate din Muntenia, in perioada 1869-1872, au fost
aduse 8 locomotive de la firma engleza "Canada Works-Birkenhead".
Astfel pentru caile ferate construite pe teritoriul Romaniei de astazi, intre
anii 1854-1875, au fost aduse in tara locomotive construite in Anglia, Franta
si Austria.
Sursa:
www.cfr.ro
