Suprafata:
1.904.569 km2
Asezare geografica:
5°55" N - 11° S , 95° - 141° E
Populatia: 187.765.000
locuitori
Densitatea populatiei:
90 locuitori/km2
Capitala si cel mai mare
oras: Jakarta, 7.885.519 locuitori
Limba oficiala:
indoneziana Bahasa (bazata pe malaeza, Bahasa Melayu)
Produse importate:
chimicale si produse chimice, petrol, piese de masini, produse textile, fier
si otel, autovehicule, orez
Produse exportate:
benzina, petrol brut, produse petroliere, cafea, cherestea, crevete, piper,
cauciuc, ulei de palmier, staniu, ceai
Moneda oficiala:
rupiah ( 1 rupiah = 100 sen)
Produsul intern brut:
189 miliarde dolari SUA
Forma de stat:
republica
Clima
Indonezia are o clima ecuatoriala, dar exista multe variatii regionale. Musonul
nordic sufla dinspre China si Oceanul Pacific intre noiembrie si martie, iar
musonul sudic sufla dinspre Oceanul Indian si Australia intre mai si septembrie.
Ploile sunt de obicei abundente (150-200 cm) pe tot timpul anului. Furtunile
cu trasnete sunt frecvente. Temperaturile sunt mari. Medan, in nord, Jakarta
au temperaturi de 26°C sau 27°C. In munti este mult mai frig. Regiunile
cele mai secetoase sunt in sud-est, in special in Timorul Portughez.
Caracteristici geografice
Indonezia se intinde pe o suprafat vasta de ocean si contine 13.600 de insule.
Cele trei, cele mai mari, Kalimantan (60% din insula Borneo), Sumatra si Irianul
de Vest (Noua Guinee de Vest) reprezinta 70% din suprafata totala. Impreuna
cu Java si Sulawezi, aceste regiuni inglobeaza majoritatea populatiei. Majoritatea
insulelor sunt muntoase, dar in multe locuri apar depresiuni largi de coasta,
iar Java are campuri aluvionare si vai de rauri fertile. Insulele mai mici,
ca Lombok si Bali, au si ele depresiuni fertile. Cel mai inalt punct este varful
Djaja (5029 m) pe Irianul de Vest. O particularitate este lacul Toba, situat
intr-un crater vulcanic. Exista mai multe sute de varfuri vulcanice in Indonezia,
multe inca active.
Silvicultura
67% din suprafat tarii este impadurita. Indonezia are cele mai mari rezerve
silvice din Asia si este a doua dupa India in productia de esenta tare. Aproape
de coasta sunt paduri de mangrove si palmieri nipa, in interior sunt paduri
tropicale. Lemnele speciale, precum tecul, abanosul, lemnul de santal si sideroxilonul,
sunt deosebit de importante. Din paduri se obtin vopsele, tanin si medicamente,
dar si bambus si trestia indiana.
Agricultura
Indonezia este o tara agricola, aproape 70% din populatie fiind angajata in
productia agricola si auxiliara acesteia. Planta etalon este orezul si, cu o
productie de 30 milioane de tone, Indonezia isi satisface nevoile interne aproape
in totalitate. Alte culturi pentru hrana: manioc, soia, cartofi dulci, trestie
de zahar si nuci de cocos, iar culturi pentru comert: copra, ulei de palmier,
cafea, cauciuc, ceai, condimente. Solurile aluvionare si cele vulcanice bogate
sunt importante pentru agricultura. Regiunile cele mai productive sunt in depresiuni
dar multe coaste de deal au fost terasate pentru extinderea terenului agricol.
Clima calda si umeda este favorabila multor plante si permite dubla recolta.
Aceasta a contribuit la cresterea productiei, iar importurile de alimente ale
Indoneziei au fost reduse considerabil.
Mestesuguri
Mestesugurile traditionale au ramas importante in toata Indonezia si in unele
regiuni s-au dezvoltat datorita turismului, in special pe insula Bali. Diferitele
insule au diverse specialitati, dar cele mai vestite sunt tesaturile batik,
imprimate manual. Este importanta si prelucrarea argintului, indeosebi langa
Yogyakarta pe Java, si in Bali, Sulawesi de Sud si Sumatra. Sculptura in lemn
este raspandita, dar mai importanta in Bali.
Energia si industria
Lemnul mai este un combustibil important, dar exista zacaminte de carbune si
rezerve mari de gaze naturale si petrol, facand Indonezia bogata in surse de
energie. 80% din electricitate este este produsa in termocentrale si restul
de 205 in hidrocentrale. S-au construit de hidrocentrale pe Raul Asahan in Sumatra
si Raurile Djatiluhur si Brantas in Java. Dezvoltarea industriala a crescut
rapid in ultimii 20 de ani, cu otelarii, fabrici de asamblare a autovehiculelor,
de ciment, de constructii navale, de anvelope si de sticla. Exista industrii
mai vechi care folosesc produsele agricole, in special industria tigaretelor
si anvelopelor, si multe industrii de prelucrare a lemnului. Uzinile chimice
folosesc materii prime locale, precum sarea de la Madura, iar industriile petrochimice
s-au dezvoltat langa terenurile petrolifere, de exemplu la Palembang.
Mineritul
Indonezia detine zacaminte bogate ale multor minerale, inclusiv petrol si gaze
naturale. Gazul se obtine in principal din vestul Sumatrei si estul Kalimantan
si Java. Se extrag anual peste 60 milioane de tone petrol si 47000 m3 de gaz.
Exista o companie petroliera se stat, Pertamina, dar sunt implicate multe companii
petroliere straine. Indonezia are si zacaminte bogate de staniu si bauxita,
ambele obtinute din Arhipeleagul Rian, zacaminte de nichel in Sulawesi si Halmahera
in insulele Moluccas (Malaukaus). Minereuri de fier, argint si aur se extrag
in mai multe locuri, cuprul se extrage in Sumatra si Irianul de Vest, iar carbunele
se obtine din Kalimantan. Comunicatiile proaste au impiedicat exploatarea miniera
in multe locuri, dar unele operatiuni de extractie a petrolului au depasit problemele,
folosind elicopterul pentru a descoperi terenuri in regiuni cu jungla deasa.
Orase
Java ocupa doar 7% din suprafata totala a Indoneziei, dar contine peste 50%
din populatie, cu o densitate medie de 690 de locuitori/km2. Jakarta se afla
pe coasta de nord-vest, intr-o depresiune mlastinoasa de langa gura de varsare
a raului Tji Liwung. Orasul este un amestec de cladiri vechi si noi, cu multe
case moderne dar si mii de cocioabe.Este principalul centru administrativ si
comercial si o suburbie este Tandjung Priok, portul principal al Indoneziei,
care se ocupa de distributia pe Java, dar si pe celelalte insule. Surabaya (2027913
locuitori) este un port si centru industrial, iar Bandung (1462637) este un
oras industrial important. Medan (1378955) cel mai mare oras al Javei, are cea
mai mare moschee din Indonezia. Indonezia are cea mai mare populatie musulmana
din lume (90%).
