Date generale Belgia
Suprafata:
30525 km2
Asezare geografica:
latitudine nordica 49°30" - 50°30", latitudine estica 2°35" - 6°25
Populatia: 10.054.000
locuitori
Densitatea populatiei:
323 locuitori/km2
Capitala si cel mai mare
oras: Bruxelles 970.000 locuitori
Limba oficiala:
flamanda, franceza, germana
Produse importate:
titei si produse petroliere, produse chimice, mijloace de transport, diamant,
metale neferoase, fier si otel.
Produse exportate:
fier si otel, produse chimice, mijloace de transport, materiale sintetice, textile.
Moneda nationala:
franc belgian 91 franc = 100 centime)
Podus intern brut
(PIB): 209.600 milioane de dolari SUA
Forma de stat:
monarhie constitutionala; regat
Caracteristici geografice
Tarmul belgian are lungimea de 66 km si este marginit de un sir de dune continue.
In spatele lor se afla campia polderilor, recuperata din mare. Spre interiorul
tarii se urmeaza campia Flandrei, care este acoperita cu un strat sedimentar
depus de mare. Partea estica a campiei s-a format din depunerile fluviului Schelde.
Intre capitala si valea Sombre-Meuse se intinde un podis de inaltime mica, in
spatele caruia incepe lantul muntilor Ardenne. Muntii exteriori formati din
gresie au inaltimea pana la 300 m si sunt strabatuti de ape cu matca scobita
in solul calcaros. Catre sud aceste dealuri sunt din ce in ce mai dezmembrate.
Masivul cel mai inalt al muntilor Ardenne ajunge la 600 m. fiind format din
roci stravechi si acoperit cu paduri si mlastini.
Clima
Datorita influentei oceanului, clima Belgiei este moderata, bogata in precipitatii.
Temperatura medie in Bruxelles este 2°C si 17°C in ianuarie respectiv
in august. Spre interiorul continentului, iarna este din ce in ce mai rece.
Pe varfurile muntiilor Ardenne, temperatura medie este 17°C vara si sub
0°C iarna. Precipitatile medii la tarmuri sunt de 80 cm si scad catre interiorul
uscatului, dar in zona muntoasa din regiunea sudica ajung pana la 100 cm.
Zacaminte
Minele de carbune din valea fluviilor Sambre si Meuse, care s-au format in epoca
de carbon, joaca un rol important in economia energetica a Belgiei, precum si
zacamintele de gaze naturale si titei. In muntii Ardenne functioneaza numeroase
hidrocentrale. Unicul zacamant al fluviilor Sambre si Meuse, si a regiunii Kempen,
este carbunele. Mineritul de carbune reprezinta o baza a economiei belgiene.
Centrele industriale sunt: Mons (Bergen), La Louviere, Charleroi, Namur/Namen
si Liege/Luik. Azi Genk este cel mai insemnat centru de minerit, deoarece cele
din zona Mons sunt aproape epuizate.
Industrie
Belgia este o tara puternic industrializata. Industria de otel si masini sunt
deosebit de dezvoltate, dar si metalurgia de neferoase este insemnata. Industria
textila este de renume mondial. Pe langa prelucrarea traditionala de in, bumbac
si dantelarit, s-a dezvoltat si o industrie puternica de prelucrare a bumbacului
si a celofibrei. In zona combinatelor petroliere de la Antwerpen s-a dezvoltat
o industrie chimica puternica.
Agricultura
Din totalul suprafetei, 25% este arabila si 21% pasune. In economiile eficace
ale fermierilor lucreaza 5% din populatia activa si produce 2% din PIB. Pe polderi,
in muntii Ardenne si in zona Kempen-ului exista crescatorii mari de bovine si
centre de industrializare a laptelui. Pe campia fertila a Flandrei acoperita
cu loess se cultiva grau, orz, sfecla de zahar, hamei si cartofi. In Bruxelles
si in celelalte orase mari - de multe ori in sere- se cultiva legume si fructe.
Padurile ocupa 21% din suprafata tarii, mai ales la sud. In ciuda regresului,
in orasele Oostende si Zeebruge.
Orase
97% din populatie locuieste la oras. Capitala Bruxelles este un centru industrial,
comercial si cultural, totodata gazduieste sediul Uniunii Europene. Portul cel
mai important, Antwerpen, cu o populatie de 468.000, este legat cu interiorul
tarii prin fluviulSchelde, iar cu Liege prin canalul Albert. Gent este cel de-al
treilea oras ca marime, avand 230.000 de locuitori. Este mai indepartat de tarm,
si a devenit faimos datorita industriei textile, dar azi si industria moderna
de electonica este semnificativa. Alte orase industriale sunt Liege (195.000
locuitori) si Charleroi (207.000 locuitori)
Limbi
Cele doua comunitati etnice majore sunt: la sud vallonii (33% din populatie),
vorbind limba franceza si flamanzii la nord (555 din populatie). Linia de demarcatie
geografica intre limbi se situeaza la sud de Brxelles, pe linia ce leaga Ronse
cu Tongeren. La est de Liege exista o comunitate germana mica, numarand circa
68.000 de persoane.
